miercuri, 30 decembrie 2009

You'll never walk alone - partea I

M-am gandit sa scriu o povestioara. Sper ca o sa va placa. E pe bucati :D
Azi, partea I:

Viata in Spania ma cam plictisea. Fugeam dintr-un colt in celalalt al tarii, trimis de conducere sa caut tinerele talente spaniole. Nu ma adaptasem. Nu stiam limba prea bine. Ajunsesem in Spania ca un adevarat capsunar, dar am zis ca nu mai pot continua asa. Mi-am luat camera de filmat si am luat la picior strazile din Valencia. Ma opream cum vedeam un meci de fotbal intr-o curte a unei scoli. Filmam si iar filmam. Dupa zeci de ore de filmat, m-am pus in fata computerului si am decis sa sortez imaginile. Doi pusti mi-au atras atentia. Am zis ca este cazul sa fac ceva cu viata mea si m-am dus la usa clubului Valencia. Surprinzator pentru mine am fost primit de un delalegat al clubului. Am prezentat caseta mea si am ramas cu speranta ca ma vor suna. Speram la un telefon dupa 2-3 saptamani. Am fost sunat in 2 ore. Nu-mi venea sa cred. Le-a placut ce gasisem. Nici nu mai stiu cate drumuri am facut apoi cu masina alergand din oras in oras trimis de club. Vizionam pusti dupa pusti. Ma plictiseam. Dar cautarile mele au dat rezultate si 2 dintre talentele descoperite de mine au debutat in Cupa Spaniei. Nu-mi venea sa cred ca ii vad imbracand tricoul primei echipe, chiar daca era vorba doar de un meci de cupa. Dar echipa merge prost. Era pe locul 9 in Primera si antrenorul a fost demis. Vestea m-a luat ca prin surprindere. Credeam ca il vor mai pasui. Din pacate nu a fost sa fie.
Ma trezeste un telefon. Este ora 3 dimineata.
- Buna dimineata, se aude de la calalalt capat al firului.
- Buna dimineata, zic eu rupt de somn si cascand de-mi crapau falcile.
- Sunt presedintele clubului Valencia si as dori sa vorbesc cu domnul Emi.
- Aaaa. Atat am reusit sa scot pe gura blocata in mijlocul cascatului.
- Cu domnul Emi, va rog.
- Buna sea ... dimineata. Eu sunt. O placere deosebita.
- Asemenea. Va rog sa veniti la mine la birou la ora 9. Multumesc. Noapte buna.
Convorbirea se intrerupe. Eu raman tampit. Ma da afara. Altceva nu poate fi.
Imi iau costumul de inmormantare si fata de priveghi si plec spre club. Pe scurt, scunt numit antrenor secund interimar. Antrenorul principal nu doreste sa vina cu echipa si clubul trebuie sa aduca pe cineva in locul celor plecati. Sezonul se termina cu Valencia pe locul 6. Uefa Europa League este la orizont si eu imi fac planuri de achizitii pentru sezonul european viitor. Cei doi jucatori adusi de mine, tinereii fac senzatie. Titularii ma privesc cu teama. Oare pe cine mai aduc de la echipa de juniori sa ii inlocuiasca?
Este iunie. Sunt pe plaja in Spania. Cumpar un ziar local. Titlu mare pe prima pagina „Antrenorul Valenciei este numit principal la Villareal”. O, nu. Mobilul era inchis si in camera de hotel. Vroiam sa ma odihnesc. Adio vacanta. Imi las sotia si fetita pe plaja. Le zic ca ma duc la hotel sa dau un telefon. Mi se comunica ca presedintele nu poate fi deranjat. Desigur ca imi fac bagajele si ma intorc la club. Adios vacanta. Si doar doua zile am stat :(
Nu reusesc sa dau de presedinte deloc. Noul antrenor a venit cu echipa lui si a trebuie sa plec de la club.
Nu trec decat doua saptamani si primesc un alt telefon.
- Buna ziua.
- Buna ziua.
- Domnul Emi?
- Da. Cu ce va pot fi de folos.
- Sun din partea clubului Liverpool. Presedintele clubului ar dori sa ia cina cu Dvs. Sa discute ceva important. Puteti ajunge maine? V-am facut deja rezevare la avion pentru maine la ora 11.

- - - to be continued - - -

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu